Friends of Ukrainian Refugees:

READ TILL THE END FOR OPPORTUNITY TO HELP

I am very happy to report an incredible story of a narrow escape by two Ukrainian refugees from Odessa, Ukraine to Romania, which just happened over the weekend.  One of them is an 8-months pregnant lady, who fled accompanied by her 16-year old sister, just as Odessa was entering into a curfew and the dark forces were threatening to encircle them both from the eastern side and from the north-west Transnistria side where tensions started fomenting.  Our law office and Honorary Consulate knew these refugees and coordinated closely with Romanian authorities to ensure their safety: after a sleepless night waiting for them to navigate clogged roads filled with Ukrainians seeking to escape at the same time, I was happy to hear they entered Moldova at Palanca, where a UNHCR Romania bus knew they were coming and picked them and others up and transported them safely through the Romanian border where they received Temporary Protected Status.  They then spent the night at the Husi, Romania refugee camp, where I got to speak on the phone with kind hearted Refugee Protection agents who were available 24/7 and who coordinated transportation for them to my family home in Transylvania, Romania (Reghin) the next day.  Two Romanian servicemen from the “Inspectoratul Pentru SItuatii de Urgenta” drove them for 6 hours to their destination.  I cannot be prouder of how the Romanian authorities handled this crisis!  The ladies are safe and we are looking to facilitate a safe delivery for baby boy at one of Romania’s best hospitals in Targu-Mures.  Ukrainian refugees get the same level of healthcare coverage as Romanian citizens. Unfortunately shortly after their escape, we read reports of Russian missiles being launched across Ukraine, including right next to their village near Odessa, which makes this escape even more real to us.

Stories like these abound among the more than 850,000 Ukrainian refugees who sought safety in Romania, second only to Poland.  They receive work authorization and health coverage upon entry, temporary housing in special centers or people’s homes and are able to integrate into the local labor force.  This is similar to most EU countries.

Which leads me to the topic of US immigration policies for Ukrainian refugees and what we can all do to help receive more Ukrainian refugees right here in Connecticut/ USA.  As you know, Ukrainians are no longer able to cross our US southern border through Tijuana since April 25.  I spent 3 days down there trying to get as many refugees into the US as legally possible.  I estimate that directly or indirectly we assisted about 2,000 of them cross over on Humanitarian Parole, including my 3 new friends who came along with me to Connecticut.  The border closed to make way for the new Uniting for Ukraine Parole Program (“U4U”) which is an INDIVIDUAL SPONSORSHIP program (see attached guidelines).  This has caused hardship on Ukrainians who arrived shortly after April 25 hoping to get int through the southern border, resulting in 1,000+ refugee camp in Mexico City, where everyone arriving in Tijuana or in Mexico in general is taken pending the processing of the new U4U program. 

Already I am getting INNUNDATED with requests from Ukrainian refugees in the Mexico City camp as well as Romania and other places in Europe to connect them with willing US sponsors who can help them get U4U papers (which involves housing and some living expenses until they can start working) so they can build a new life in the US.  I am in the process of setting up partnership locally in Connecticut to help me out with matching refugees to willing sponsors – more on that from IRIS (Integrated Refugee & Immigrant Services) soon.  Please remember though that it is up to us, ORDINARY US CITIZENS/ PERMANERNT RESIDENTS/ LAWFUL NONIMMIGRANTS, to sponsor a refugee family or person.  Just like it was at the beginning in Romania, Poland and the EU, and in many ways still is.  If they can do it, why wouldn’t citizens of Connecticut, the richest state in the nation (as GDP/ capita) step up to the plate?  I have SEVERAL Ukrainian families from Mexico City waiting for sponsorship who confirmed they want to resettle in Connecticut.

When my European referral sources asked me “how many Ukrainian refugees can Connecticut absorb?” – clearly because they were overwhelmed – I responded “I do not know but we have 109,000 unfilled jobs in Connecticut (per CBIA)”, let’s start there and see how much individual sponsor support we can rally.  Happy to report that just in the past week, about 10 Ukrainian refugees have been matched or are in the process of getting matched to their generous Connecticut sponsors who reached out to me pursuant to press coverage such as NBC CT, WNPR, New Haven Independent, CT News Junkie, WNPR Where We Live, etc.  Besides their humanity, they have skills to offer ranging from welders and constructions workers, to car mechanics, to business executives, and healthcare professionals, to name a few that I already know of.

Here is how YOU can help – please choose one or more ways:

1. Federal immigration policies need to change to shorten processing of work permits for Ukrainians from 3-6 months down to less than 1 month.  This would reduce the burden on individual sponsors.  Why not get rid of work permits altogether and make work authorization INCIDENT to Humanitarian Parole status just like in the EU?  In the US, work permits trigger SSN and thus ability to open bank accounts, obtain health coverage, get a driver’s license, etc. 
2. Connect me with state decisionmakers willing and able to help form a more institutionalized state support of currently private efforts to bring Ukrainian refugees to our state.  A lot of issues affecting them need to be worked out before we receive large numbers of new refugees: driver licenses/ permit; health coverage; English lessons for some; schooling for children; etc.
3. In business circles who need labor: send me resources on what exactly are the 109,000 unfilled jobs so refugees can consider this in their decision-making as to where to resettle.
4. Nonprofit, Community and faith leaders: please figure out your role in providing awareness and back up support to INDIVIDUAL SPONSORS who step up to host refugees so they don’t feel ALONE in their initiative.  U4U program actually encourages the pooling of resources and communities to assist refugees.  I will only refer Ukrainian refugees to entities I believe will actually help them.
5. Legal processing of U4U papers: I am looking to get law students – preferably Ukrainian/ Russian speaking – to intern for credit at our law firm this summer to help Ukrainian refugees with legal and logistical needs. Share with law schools in the area.
6. Simply spread the attached guidelines to any potential individual sponsors who have plenty of room in their house for families of 3-4 people.
7. Donate to living expenses of the 3 refugees already in Connecticut here: https://romanulonline.org/donations/.
8. Donate to Romania’s efforts to assist Ukrainian refugees here: https://www.romanianunitedfund.org/donate_to_ukrainian_peace_fund.
9. Support the Ukrainian-American community in Connecticut with their efforts to fundraise and in general, don’t forget that Ukrainians know the best way to help Ukrainians, so accept their leadership in the nonprofit sector.  They will need lots of support as they are facing not only conditions in Ukraine, but an incoming refugee population in Connecticut.  Please contact me for any corporate events you want to dedicate to their cause and I will connect you with the right organization/ church.
10. Support Ukrainian artists who donate proceeds towards humanitarian efforts in Ukraine by shopping for beautiful jewelry and accessories here: uaartsy.com.

DISCLAIMER: PLEASE NOTE THAT OUR LAW FIRM OR HONORARY CONSULATE DOES NOT ENGAGE IN ANY VETTING OR BACKGROUND CHECKING OF ANY SPONSORS OR REFUGEES – RATHER, WE ONLY MAKE AN INTRODUCTION SO THE PARTIES CAN COMMUNICATE AND CHECK THEIR OWN COMPATIBILITY, FOR LACK OF ANY OTHER AVAILABLE REPUTABLE MATCHING OPTION.  SUCH VETTING ROLE IS RESERVED SOLELY FOR THE US GOVERNMENT WHO WILL BE VETTING ALL INVOLVED IN THE U4U PROGRAM FOR BACKGROUND AND SECURITY CHECKS, PLUS IN THE CASE OF REFUGEES, PUBLIC HEALTH CHECKS.  WE DO NOT EVER REFER UNACCOMPANIED MINORS, BUT ONLY FAMILIES WHERE THE ADULTS ARE DEMONSTRABLY RELATED TO THE CHILDREN (BEWARE AND STAY AWAY FROM MINORS-ONLY REFERRALS FROM IRREPUTABLE SOURCES IN ORDER TO PREVENT HUMAN TRAFICKING). 

This message was written by Dana Bucin, honorary consul and attorney, based in Hartford, Connecticut. Although being directed towards the Romanian community in Connecticut, we wanted to spread its message on how Romanians here in Houston can also help Ukrainian refugees.

Textul original: Comunicat Ambasada alegeri prezidentiale 2019 – In format PDF: Comunicat Ambasada alegeri prezidentiale 2019 

Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 148/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie 2019 se vor aplica noi prevederi pentru exercitarea dreptului de vot.

Modificările cele mai importante constau în:

• Desfășurarea votării în străinătate pe durata a 3 zile (vineri intre orele 12.00 – 21.00, sâmbătă și duminică între orele 7.00 – 21.00);
• Exercitarea dreptului de vot de către alegătorii care se află la rând în afara sediului secției de votare până la ora 23:59;
• Introducerea votului prin corespondență;
• Organizarea, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, de secţii de votare pentru localităţile sau grupurile de localităţi în care au optat să voteze cel puţin 100 de alegători, prin înregistrarea acestora în Registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular on-line, aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente;
• Stabilirea numărului membrilor din biroul secției de votare la 9, cu posibilitatea majorării, dacă este cazul, prin decizie a președintelui biroului secției, la 15 membri; membrii secțiilor de votare nu mai necesită avizul Autorității Electorale Permanente ca experți electorali; toți membrii secției de votare vor îndeplini și atribuțiile specifice operatorilor de calculator;
• Președinții și locțiitorii secțiilor de votare vor fi desemnați de șefii de misiuni;
• Listele electorale suplimentare din străinătate se vor genera automat în mod electronic, alegătorii urmând a semna pe un dispozitiv electronic atașat terminalului informatic de utilizare a SIMPV.

Modalități de exercitare a dreptului de vot în străinătate la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie 2019

1. Vot tradițional la oricare secție de votare

Cu privire la această modalitate de exercitare a dreptului de vot, subliniem că, pentru acest scrutin, AEP oferă posibilitatea cetățenilor români de a solicita înființarea/organizarea unei secții de votare. Solicitarea presupune înregistrarea în Registrul electoral administrat de Autoritatea Electorală Permanentă (https://www.votstrainatate.ro/) cu opțiunea votului la o secție de votare care poate fi organizată la cererea a cel puțin 100 de alegători înregistrați în Registrul electoral.

2. Vot prin corespondență

Pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondență este necesară înregistrarea pe portalul creat și administrat de Autoritatea Electorală Permanentă (https://www.votstrainatate.ro/)

Subliniem că este obligatorie înregistrarea pe https://www.votstrainatate.ro/ pentru a putea vota prin corespondență sau pentru a putea vota la o secție de votare înființată ca urmare a cererii a cel puțin 100 de alegători înregistrați.

Detalii cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de vot și a procedurilor de înregistrarea pe platforma https://www.votstrainatate.ro/

 

A. Votul tradițional la secția de votare

• Cetățenii români aflați în străinătate în perioada alegerilor pot vota la oricare secție de votare ce va fi organizată în străinătate, în baza unui act de identitate românesc, valabil în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, carnetul de serviciu militar.
• Pentru a-și exercita dreptul de vot cetățenii români trebuie să aibă 18 ani, împliniți în ziua alegerilor inclusiv.
• Se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), care va semnala cazuri deosebite precum:
  • alegătorul nu a împlinit 18 ani,
  • alegătorul are drepturile electorale interzise,
  • alegătorul a mai votat la același scrutin,
  • alegătorul figurează că a votat prin corespondență.
• Alegătorii prezintă actul de identitate operatorului de calculator, care asigură scanarea acestora sau introducerea manuală a datelor personale ale alegătorilor în SIMPV.
• Listele electorale suplimentare din străinătate sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV, iar alegătorii vor semna pe un dispozitiv electronic.
• Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise pe durata a 3 zile (pentru fiecare tur):
  • Vineri între orele12.00 și 21.00
  • Sâmbătă între orele 7.00 și 21.00
  • Duminică între orele 7.00 și 21.00
• Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59.

B. Înregistrarea pentru votul prin corespondență

• Pentru a putea vota prin corespondență, alegătorii din străinătate TREBUIE să se înregistreze în Registrul electoral ca alegător prin corespondență, pe portalul https://www.votstrainatate.ro/.
• Data limită pentru înscrierea ca alegător prin corespondență este 11 septembrie 2019, ora 23:59:59 (ora României).
• Pentru înregistrarea pe https://www.votstrainatate.ro/ ca alegător prin corespondență este necesară înscrierea în formularul on-line a numelui, prenumelui, codului numeric personal, la care se anexează o copie scanată sau o fotografie a actului de identitate, precum și o copie/fotografie a documentului care atestă dreptul de ședere în străinătate.
• Lista documentelor eliberate de autoritățile străine care atestă dreptul de ședere este cuprinsă în Ordinul MAE nr. 500/2016 (http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2016/2016_alegeri/anexa_ordinul_500_forma_consolidata.pdf)
• După înregistrarea pe https://www.votstrainatate.ro/ alegătorul va primi un e-mail de la Autoritatea Electorală Permanentă, cu un link de confirmare în vederea înregistrării și finalizării cererii. Atenție, linkul de validare este valabil doar 24 de ore!
• După ce Autoritatea Electorală Permanentă înregistrează cererea alegătorului, va verifica informațiile furnizate și va trimite alegătorului un nou e-mail de finalizare a cererii de înregistrare ca alegător prin corespondență.
• Cetățeanul român cu drept de vot care s-a înregistrat ca alegător prin corespondență va primi la adresa furnizată toate documentele necesare pentru votul prin corespondență, precum și instrucțiuni de completare și transmitere a votului (pentru ambele tururi ale alegerilor).
• Alegătorul care se înregistrează pentru votul prin corespondență are două opțiuni pentru a trimite plicul cu votul său:
  • în România (plicul este autoadresat și nu implică un cost suplimentar) sau
  • la misiunea diplomatică din țara în care se află, personal sau prin poștă (urmând ca alegătorul să suporte costurile).
• ATENȚIE! Alegătorul care optează pentru votul prin corespondență trebuie să se asigure că trimite (în România sau la misiunea diplomatică) plicul cu votul său în timp util, astfel încât el să ajungă la biroul electoral pentru votul prin corespondență cel mai târziu cu 3 zile înaintea alegerilor, plicurile sosite după această dată fiind anulate.
• IMPORTANT! Alegătorii care optează pentru votul prin corespondență vor primi notificări pe e-mail de la Autoritatea Electorală Permanentă dacă opțiunea lor de vot a fost înregistrată sau nu de biroul electoral pentru votul prin corespondență. Dacă votul lor nu a fost înregistrat la biroul electoral pentru votul prin corespondență, vor putea să voteze la orice secție organizată în străinătate.
• Alegătorii care se înregistrează ca alegător prin corespondență vor fi înscriși pe listele electorale permanente pentru votul prin corespondență.
• Procedura de înregistrare ca alegător prin corespondență este detaliată pe portalul www.votstrainatate.ro, iar pentru eventuale întrebări AEP a pus la dispoziția alegătorilor adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro

C. Înregistrarea pentru solicitarea înființării unei secții în statul/localitatea de domiciliu/reședință

• Cetățeanul român cu drept de vot care se va afla în străinătate în ziua votării, indiferent de motiv, poate solicita organizarea unei secții de votare în localitatea și statul unde vrea să voteze.
• Pentru a solicita înființarea unei secții de votare alegătorii din străinătate TREBUIE să se înregistreze în Registrul electoral ca alegător în străinătate, pe portalul https://www.votstrainatate.ro/ .
• Data limită pentru înscrierea ca alegător în străinătate este 11 septembrie 2019, ora 23:59:59 (ora României).
• Pentru localitățile sau grupurile de localități în care s-au înscris în Registrul electoral pe portalul https://www.votstrainatate.ro/ cel puțin 100 de alegători cu opțiunea înființării unei secții de votare se organizează una sau mai multe secții. Lista acestor secții de votare este stabilită de Autoritatea Electorală Permanentă pe baza înregistrărilor din https://www.votstrainatate.ro/.
• Dacă în localitatea unde își are sediul misiunea diplomatică, oficiul consular, secția consulară sau institutul cultural se înregistrează în Registrul electoral pe portalul https://www.votstrainatate.ro/ mai puțin de 300 de alegători, aceștia vor fi arondați la secția de votare de la ambasadă/consulat/ICR.
• Pentru înregistrarea pe https://www.votstrainatate.ro/ ca alegător la o secție din străinătate este necesară înscrierea în formularul on-line a numelui, prenumelui, codului numeric personal, la care se anexează o copie scanată sau o fotografie a actului de identitate.
• Alegătorul care s-a înregistrat pe portalul https://www.votstrainatate.ro/ cu solicitarea de înființare a unei secții de votare poate vota, la alegerile prezidențiale, și la altă secție organizată în străinătate, nu doar la cea înființată ca urmare a cererii acestuia.
• Alegătorii care se înregistrează în Registrul electoral ca alegător în străinătate vor fi înscriși în listele electorale permanente din străinătate.
• Procedura de înregistrare ca alegător la o secție de votare din străinătate este detaliată pe portalul www.votstrainatate.ro, iar pentru eventuale întrebări AEP a pus la dispoziția alegătorilor adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro.

Pentru clarificarea aspectelor necesare privind votul în străinătate la alegerile prezidențiale 2019, cetăţenii români având reşedinţa sau domiciliul în SUA se pot adresa Ambasadei României la Washington: e-mail: washington@mae.ro, telefon: 202 986 6973.

La data de 15 octombrie 2018 Consulatul General al României la Miami a fost deschis pentru public și procesează cererile de servicii consulare destinate cetățenilor români care au reședința sau domiciliul în aria de jurisdicție a oficiului consular. Consulatul General al României la Miami va avea drept circumscripție consulară următoarele state și teritorii americane: Alamaba, Florida, Louisiana, Georgia, Mississippi, Texas, Puerto Rico și Insulele Virgine Americane.

In vederea programarii pentru un serviciu consular, solicitanţii vor trebui să parcurga urmatoarele etape:

• Folosind browserul Google Chrome se acceseaza pagina de  https://www.econsulat.ro  ;
• Înregistrați-vă prin apăsarea butonului „Înregistrați-vă la Consulat/Cont nou”, sau daca ați mai folosit sistemul introduceți in ferestrele corespunzatore adresa de email si parola la rubrica “AUTENTIFICARE”  – “intra in cont” ;
• Sistemul va solicita adresa dvs. de e-mail valida si o parola (ambele trebuie retinute/notate pentru ca este nevoie ca ulterior sa fie reintroduse);
• In inbox-ul de la adresa dumneavostra de e-mail apare un mesaj nou de la SIMISC: “Contul dvs. a fost creat. Pentru activarea contului apăsaţi aici.”
• Apasand butonul “aici” vor aparea: Contul dumneavoastră a fost activat! si un buton pe care trebuie sa apasati: AUTENTIFICARE;
• După autentificare – reintroducere adresei de e-mail si parola – (intrati în contul dvs. din www.econsulat.ro), se alege serviciul consular dorit;
• Se completează din bara de meniu din partea de sus a ferestrei “datele de identificare”, “detalii cerere” apoi, la rubrica “Ataşaţi documente” este obligatorie încărcarea în sistem a documentelor necesare, pentru a fi analizate vizual de funcţionarul consular si apoi se trimite cererea pentru validare;
• După primirea validării, prin e-mail, solicitantul îşi programează singur deplasarea la Consulatul General folosind secţiunea de “Programări”;
• Se alege o data calendaristica si un interval orar – sunt active doar în funcţie de disponibilităţile pentru tipul de serviciu solicitat;
• La data programata trebuie sa va prezentati cu toate actele necesare in original la Consualtul General al Romaniei cu sediul la adresa 1101 Brickell Ave. suite N600, Miami, FL 33131.

Pentru informații suplimentare, nu ezitați să ne contactați.

Consulatul General al României
1101 Brickell Avenue, suite N600, Miami, FL 33131
Pagina internet: http://miami.mae.ro

Coordonate pentru informații consulare:
Tel. (305) 763-8714, (305) 763-8874
Fax (305) 763-8799
E-mail: contact@informatiiconsulare.ro
Servicii consulare și programări: https://econsulat.ro

Consulatul General al României la Los Angeles vă informează că a fost lansată public o campanie comună de informare MAE-MAI în vederea conștientizării de către cetățenii români a necesității de a solicita din timp eliberarea unor noi documente de călătorie, pe tot parcursul anului calendaristic și nu doar în perioada de vară.
În cadrul acestei campanii au fost elaborate o serie de materiale de informare (flyere, spot-uri video, calendar de buzunar) destinate promovării prin intermediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, mass-media din țară și din străinătate, cât și în mediul on-line.
Materialele au fost postate atât pe pagina web a MAE, cât și pe conturile de Facebook ale MAE și Departamentului Consular.

Materialele campaniei sunt disponibile accesând următorul link: http://www.mae.ro/node/44138 , precum și de pagina de Facebook a Departamentului Consular: https://www.facebook.com/DepartamentulConsular .

La data de 1 februarie 2017 va intra în vigoare Legea nr. 1/2017, care, între altele, elimină cvasitotalitatea taxelor aferente serviciilor consulare prestate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

În consecință, începând cu data de 1 februarie 2017, cetățenii români din străinătate vor beneficia de prestarea cu titlu gratuit a serviciilor consulare în materie de întocmire a actelor de stare civilă, a actelor notariale (autentificări, legalizări, certificări), eliberare a titlurilor de călătorie, acordare/redobândire a cetățeniei române, procurare de acte judiciare și extrajudiciare, verificare a valabilității permiselor de conducere, precum și a altor servicii consulare.

La eliberarea pașapoartelor simple electronice și a celor temporare, a fost eliminată taxa consulară aferentă, care constituia venit la bugetul de stat, cu mențiunea că de la solicitanți se va percepe în continuare, la fel ca la depunerea cererilor în țară, contravaloarea blanchetelor pașapoartelor (în cuantum de 59 euro pentru un pașaport simplu electronic, respectiv 20 euro pentru unul temporar), care reprezintă costul de producție al acestor documente de călătorie și care se virează către producători.

La autentificarea actelor notariale care urmează a fi utilizate în cadrul unor proceduri notariale din România, se va încasa doar tariful de publicitate notarială în vederea înscrierii actelor respective în registrele naționale notariale din țară (în cuantum de 3 euro), care se virează către Centrul Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, taxa consulară aferentă fiind eliminată.

Pentru a asigura aplicarea noilor prevederi legale în condiții de maximă eficiență și operativitate, în interesul cetățenilor români care apelează la serviciile consulare, MAE a întreprins o serie de demersuri vizând actualizarea procedurilor și instrumentelor de lucru specifice, gestionarea corespunzătoare a activității de preluare și procesare a cererilor de servicii consulare, precum și diseminarea informațiilor privind noul regim de taxare în rândul comunităților românești din străinătate.

De asemenea, printr-un act normativ adoptat recent la nivelul Guvernului, a fost reglementată și finanțarea din alocații bugetare a unor activități care anterior erau suportate exclusiv din taxele de urgență accesorii taxelor consulare, precum asistența financiară în anumite cazuri umanitare și retribuirea personalului consular angajat pe plan local.

Tot printr-o decizie recentă a Guvernului, schema de încadrare cu personal a serviciului exterior al MAE a fost suplimentată cu 50 de posturi consulare, în vederea optimizării capacității de procesare a serviciilor consulare.

 

Bilanţul facilităţilor pentru românii din afara graniţelor ţării – 2016

Preocuparea Preşedintelui României pentru românii din afara graniţelor (v. alocuţiunea din 23 februarie 2016, când Preşedintele a declarat „atenţia faţă de Diaspora o prioritate naţională” [1]), a creat premisele ca românii din afara ţării să beneficieze acum de mai multe facilităţi în relaţia cu statul, printre care:

COMUNICARE, FACILITĂŢI ADMINISTRATIVE ŞI SERVICII CONSULARE

1. “E-Consulat” – Posibilitatea depunerii online a cererilor pentru servicii consulare (www.econsulat.ro):
   • cetăţenie
   • documente de călătorie
   • acte de stare civilă
   • acte notariale
   • obţinere acte din România, etc.
2. “Digital Diaspora” – Eficientizarea comunicării online și sporirea interacțiunii între diplomații români și reprezentanții diasporei
   http://www.dprp.gov.ro/lansarea-proiectului-digital-diaspora-la-madrid/

ORGANIZARE ŞI FINANŢĂRI PENTRU COMUNITĂŢILE ROMÂNEŞTI

3. O nouă platformă online şi reguli simplificate pentru sesiunile de finanţare a proiectelor
   http://www.dprp.gov.ro/dprrp-a-lansat-platforma-online-pentru-sesiunea-de-finantare-a-proiectelor-destinate-sprijinirii-comunitatilor-romanesti-de-peste-granite-editia-2016/
   şi
   http://www.dprp.gov.ro/departamentul-politici-pentru-relatia-cu-romanii-de-pretutindeni-lanseaza-o-noua-sesiune-de-finantare-dupa-reguli-simplificate/
4. Posibilitatea de înfiinţare a centrelor comunitare româneşti în străinătate
   http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=14441
5. Înfiinţarea a două noi centre de informare ale României la Bălți (R. Moldova) şi Ismail (Ucraina)
   https://www.mae.ro/node/39740
6. Avizarea de către Parlament a funcţionării Consiliului Românilor de Pretutindeni
   http://www.cdep.ro/bp/docs/F447065176/Scanjob_20161115_140020.pdf

RECUNOAŞTERE STUDII ŞI CERCETARE

7. Proceduri simplificate de recunoaştere a titlurilor academice obţinute în străinătate (https://new.cnred.edu.ro/cnred/#Noutati):
   • diplomele de studii la nivel de licență, master sau postuniversitar eliberate de instituțiile de învățământ superior din străinătate
   • diploma de doctor, calitatea de conducător de doctorat, funcţiile didactice ocupate în învăţământul superior din străinătate
8. Locuri fără plata taxelor de școlarizare şi burse în învăţământul preuniversitar şi superior de stat şi particular din România pentru românii de pretutindeni
   https://www.edu.ro/romanii-de-pretutindeni
9. Burse de cercetare* şi competiţii pentru studiul Diasporei româneşti (apel adresat organizațiilor de cercetare de drept public sau de drept privat din România)
   http://uefiscdi.gov.ro/articole/4727/Burse-de-cercetare–Spiru-Haret_Competitie-2.html
   * În iunie 2016 a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă care prevede că începând cu luna august, persoanele care realizează venituri ca urmare a desfășurării activității de cercetare sunt scutite de la plata impozitului pe venit. Mai multe detalii aici: https://www.edu.ro/sites/default/files/ordin%20comun_4947.pdf

COPII SINGURI ACASĂ

10. Raportul Grupului de Lucru Interinstituţional dedicat copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate
    http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/intalnirea-grupului-de-lucru-interinstitutional-dedicat-situatiei-copiilor-ai-caror-parinti-muncesc-in-strainatate

REÎNTOARCEREA ÎN ŢARĂ

11. “Ghid de reîntoarcere”* – Claritate asupra paşilor pe care trebuie să îi urmeze cei care vor să se întoarcă în ţară (http://www.dprp.gov.ro/ghidul-de-reintoarcere/):
    • reînnoirea actelor de identitate și călătorie
    • înmatricularea autoturismelor
    • repatrierea bunurilor
    • informații despre drepturile sociale și asigurările medicale
    • echivalarea diplomelor străine și continuarea studiilor în România, etc.
      *Informaţie disponibilă şi pe aplicaţia mobilă ROdiaspora:
      http://gov.ro/ro/media/comunicate/rodiaspora-aplicatia-mobila-a-votantului-din-strainatate&page=1
12. Primă de instalare neimpozitabilă de 12.500 de lei pentru românii din afara graniţelor care se întorc şi se angajează în România
    http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/4600-sprijin-extins-pentru-cresterea-ocuparii-pe-piata-muncii-28-septembrie-2016

ÎNCURAJAREA ANTREPRENORIATULUI DIASPOREI

13. “Diaspora Start-Up” – Acces la fonduri europene pentru proiecte antreprenoriale
    http://www.fonduri-ue.ro/presa/noutati/2080-programul-diaspora-start-up-se-deschide-apelul-pentru-propuneri-de-scheme-de-grant
14. “Antreprenori români de pretutindeni” – Acordarea a 300 de burse de studiu online şi mentorat în afaceri pentru tinerii români din afara graniţelor ţării care vor să își deschidă o afacere în România
    https://www.mae.ro/node/37642
15. “AgroDiaspora” – Acces la finanţare pentru activităţi agricole (ferme de legume, livezi, plantaţii, ferme de animale, etc.) şi non-agricole desfăşurate în România (olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.)
    http://www.madr.ro/dezvoltare-rurala.html
    Nota bene: În plus, de la 1 august 2016, TVA-ul a scăzut la 9% pentru lucrări agricole, pentru materia primă necesare lucrărilor agricole şi pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor agricole şi întreţinerii culturilor agricole.
16. “Diaspora Business Summit” – Încurajarea conectării antreprenorilor de top din Diaspora cu cei din România –
    http://repatriot.ro/business-summit/

FACILITĂŢI FISCALE ŞI LEGALE

17. ”Ghid fiscal pentru românii din străinătate”* – Claritate asupra obligaţiilor fiscale ale românilor din Diaspora
    http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/dispora7iulie2016_26_07.pdf
    *Informaţie disponibilă şi pe aplicaţia mobilă ROdiaspora:
    http://gov.ro/ro/media/comunicate/rodiaspora-aplicatia-mobila-a-votantului-din-strainatate&page=1
18. Ghiseul.ro – Plata online a taxelor şi impozitelor (şi a amenzilor auto), inclusiv cu un card emis de o bancă din afara României
    https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public
19. ”Ghidul lucrătorului român în străinătate”* – Claritate despre cum se poate lucra legal în afara ţării: http://www.dprp.gov.ro/ghidul-lucratorului-roman-in-strainatate/
    • reglementarea muncii
    • acces la servicii sociale
    • recunoaşterea şi echivalarea diplomelor româneşti
    • contactarea instituţiilor abilitate să soluţioneze diverse chestiuni legate de muncă, etc.
      *Informaţie disponibilă şi pe aplicaţia mobilă ROdiaspora:
      http://gov.ro/ro/media/comunicate/rodiaspora-aplicatia-mobila-a-votantului-din-strainatate&page=1

IMPLICARE CIVICĂ SI DEBIROCRATIZARE

20. Votul prin corespondenţă
    http://www.roaep.ro/vot_strainatate/
21. Înlesnirea implicării cetăţenilor în deciziile autorităţilor (prin participarea la consultările publice) şi transparenţa informaţiilor de interes public
    http://dialogcivic.gov.ro/2016/12/12-luni-dedicate-transparentei-si-participarii-publice-in-actul-decizional/
22. Transparenţa deciziilor din şedinţele de Guvern
    http://dialogcivic.gov.ro/2016/12/12-luni-dedicate-transparentei-si-participarii-publice-in-actul-decizional/
23. Debirocratizarea sectorului public
    http://gov.ro/ro/stiri/maisimplu-pentru-cetateni-i-companii
    • certificatele de atestare fiscală cerute și transmise în format electronic de și către instituții publice (s-au eliminat deplasările la ghișeu)
    • renunţarea la copiile legalizate notarial
    • documentele pentru primirea indemnizației de șomaj şi creșterea copilului transmise și în formă electronică, etc.

MOBILITATE

24. Călătorii fără vize în Canada începând cu 1 decembrie 2017
    http://www.presidency.ro/ro/media/agenda-presedintelui/presedintele-romaniei-saluta-semnarea-tratatului-comercial-intre-uniunea-europeana-si-canada-ceta
25. Posibilitatea de a evita aglomeraţia la frontierele ţării prin accesarea unei aplicaţii online care prezintă media timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a graniţelor României
    https://www.politiadefrontiera.ro/ro/traficonline/?vw=1

 

Astfel de măsuri reprezintă o consecinţă a atenţiei speciale acordată de Seful Statului, realizarea lor depinde de Guvern, iar cadrul legislativ adecvat este asigurat de Parlament — ambele sunt noi din 2017.

[1] Alocuţiunea Preşedintelui României din 23 februarie 2016:
http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/alocutiunea-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-sustinuta-in-cadrul-evenimentului-intitulat-diaspora-romaneasca-vector-de-dezvoltare

 

Ghidul Fiscal al Românilor din Străinătate, elaborat de Ministerul Finanțelor Publice și Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE, vine în sprijinul cetățenilor români din afara granițelor țării și oferă informații legate de plata și declararea taxelor și impozitelor.

În ghid veţi găsi mai multe informaţii despre:

• Ce trebuie făcut la plecarea din ţară;
• Cum se impozitează veniturile (realizate în Romania sau în străinătate) şi care sunt ţările cu care România a încheiat convenţii de evitare a dublei impuneri;
• Plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru românii care au reşedinţa în România sau în străinătate.

Ghidul poate fi consultat și descărcat de aici:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/dispora7iulie2016_26_07.pdf

De la 1 decembrie, românii din străinătate pot plăti online taxele și impozitele, inclusiv cu un card emis de o bancă din afara României, prin intermediul platformei:
https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public

Astfel, românii care muncesc şi trăiesc în afara tării îşi vor putea crea online datele de acces (utilizator și parolă) pentru a-şi putea plăti taxele şi impozitele locale sau amenzile auto.

Mai multe detalii despre modalitatea de înregistrare aici:
https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public/informatii/intrebari-frecvente